Vita de Vie - Alungă tăcerea

Adu-ți aminte de primele cuvinte
Învățate în doi, uitate apoi,
De jurăminte și primele instincte
Dezlegate de noi, pierdute în noroi

Înțelegi tot ce nu s-a spus
Și mă faci să mă simt în plus
Când vrei să-mi ierți
Ca să poți să mă cerți,
Poate ca piatra din mâna ta,
E aruncată de altcineva
Și n-a nimerit fiindcă tu te-ai ferit!

Refren:

Alungă tăcerea și cere-mi ce vrei,
Dar stinge durerea din ochii mei!
Adună-ți otrava și încearcă s-o bei,
Mai mult decât vina
Nu poți să-mi iei!

Adu-ți aminte că sufletul nu simte
Doar ce ar trebui și poate muri
De aroganță și lipsa de speranță
În fiecare moment, trecut sau prezent.

Am crezut că m-am vindecat
Când eu de fapt m-am infectat
Cu inima ta și cu ceața din ea.
Un gol atât de plin de chin,
Sunt un leac plin de venin
Un urlet tăcut, amărât și căzut!

Refren:

Alunga tăcerea și cere-mi ce vrei,
Dar stinge durerea din ochii mei!
Adună-ți otrava și încearcă s-o bei,
Mai mult decât vina
Nu poți sa-mi iei!

„extaz și agonie... înainte de moarte subită”:

... și când mă minte, nu se simte,
... când mă lovește vrea de fapt să mă alinte...
... minte, minte, minte, minte, minte, minte!

Refren:

Alungă tăcerea și cere-mi ce vrei,
Dar stinge durerea din ochii mei,
Adună-ți otrava și încearcă s-o bei,
Mai mult decât vina
Nu poți să-mi iei!